Israelul își consolidează prezența in Libanul ocupat, conform oficialilor. BBC merge la fața locului

Drumul pe autostrada din sudul Libanului care pe trece pe lângă Marea Mediterană, lângă granița cu Israelul, este pitoresc — și, în zilele acestea, este și pustiu.

Culturile zac abandonate, iar clădirile distruse de atacurile aeriene israeliene, care sunt prea multe pentru a li se mai ține evidența, au ajuns ruine.

Lângă orașul Naqoura, un punct de control militar libanez - pictat în culorile alb și roșu ale drapelului național - reprezintă ultimul semn vizibil al prezenței statului.

Soldații sunt postați în spatele zidurilor de beton, dar drumul este gol. La câteva minute de mers mai spre sud, aproximativ o duzină de steaguri israeliene indică locul unde începe teritoriul ocupat. Nimeni nu poate intra fără autorizația autorităților israeliene.

Această parte a țării reprezintă inima comunității musulmane șiite din Liban, de unde provine majoritatea susținerii de care beneficiază Hezbollah — miliția și partidul politic susținut de Iran.

În doar ultimii 20 de ani, această regiune a fost martora a trei invazii ale armatei israeliene în cadrul războaielor împotriva grupării Hezbollah. Cea mai recentă ofensivă a avut loc în martie, după ce Hezbollah a atacat Israelul cu rachete în urma uciderii liderului suprem iranian, la începutul războiului purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului.

Luna trecută, o echipă BBC s-a alăturat unei misiuni umanitare a forței ONU de menținere a păcii în Liban, cunoscută sub numele de Unifil. Aceasta este una dintre singurele modalități de a vizita regiunea, care se află sub control israelian.

Acolo, așa cum a procedat și în Gaza, Israelul a ras sate întregi. Atacurile aeriene și demolările au continuat chiar și după ce s-a anunțat un armistițiu în iunie.

Convoiul escorta civili către și dinspre satele creștine de lângă graniță, fiind condus de trupele finlandeze care fac parte din Unifil. Aceste comunități au fost cruțate de atacurile și de invazia Israelului pe parcursul războiului, dar sunt acum izolate de restul țării, dat fiind că zonele înconjurătoare se află sub ocupație. Armata israeliană ne-a permis să ne aflăm aici printr-un mecanism de prevenire a conflictelor, stabilit în colaborare cu ONU.

Fâșia de pământ controlată la ora actuală de Israel constituie aproximativ 5% din teritoriul libanez și, în unele locuri, se întinde la o distanță de doar 10 km de graniță. Mergând cu mașina de-a lungul zidului care separă cele două țări, am văzut drumuri colectoare pe care Israelul le-a construit după invazie, o activitate intensă a soldaților israelieni, precum și clădiri rezidențiale folosite de aceștia. Unele erau acoperite cu plase pentru a le proteja de dronele explozive folosite de Hezbollah.

Am auzit și drone de supraveghere israeliene în cer și explozii în depărtare. Este posibil ca acestea să fi fost efectuate în cadrul demolărilor făcute de Israel în satele aflate sub ocupație.

În timpul unei vizite efectuate luna trecută în sudul teritoriului libanez ocupat, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că a instruit armata să „ia toate măsurile necesare pentru a se pregăti de o prezență pe termen lung în regiune”.

Oficialii israelieni spun că obiectivul lor este de a stabili o așa-zisă „zonă de securitate” pentru a proteja comunitățile din nordul Israelului de rachetele și de dronele lansate de Hezbollah din sudul Libanului, precum și de o posibilă invazie terestră.

Potrivit Unifil, armata israeliană a stabilit patru noi baze în regiunile invadate, ajungându-se la un total de nouă astfel de poziții militare. Forțele israeliene au rămas în cinci poziții după invadarea sudului Libanului în timpul războiului anterior purtat împotriva forțelor Hezbollah în 2024 — încălcând acordul care a pus capăt acelui conflict.

„În ultimele luni, s-a sesizat consolidarea și fortificarea pozițiilor israeliene, construirea infrastructurii de protecție și a altor lucrări de inginerie”, a declarat Kandice Ardiel, o purtătoare de cuvânt a Unifil. „De asemenea, am observat ceea ce pare a fi personal civil israelian care desfășura activități de demolare și de inginerie în sprijinul activităților militare din sudul Libanului.”

Grupurile pentru drepturile omului susțin că unele dintre acțiunile Israelului în sudul Libanului sunt, practic, echivalente cu distrugerea deliberată a infrastructurii civile. Această acțiune ar reprezenta o posibilă crimă de război. Sute de mii de libanezi rămân strămutați, neștiind când sau chiar dacă se vor putea întoarce.

Răspunzând întrebărilor noastre, armata israeliană a declarat că acele clădiri distruse erau folosite de Hezbollah în scopuri militare și că forțele israeliene au acționat în conformitate cu dreptul internațional. Armata israeliană nu a răspuns la alte întrebări cerând detalii despre acțiunile sale în regiunile ocupate.

În iunie, Statele Unite și Iranul au anunțat un acord preliminar menit să pună capăt conflictului dintre cele două părți. Înțelegerea includea încetarea violențelor din Liban. Un oficial al serviciilor de informații libaneze mi-a spus că, de atunci, armata libaneză a sesizat peste 5.000 de încălcări ale acestui acord de către Israel. Conform sursei, acestea au inclus atacuri aeriene, atacuri cu drone, bombardamente, precum și incursiuni aproape zilnice ale soldaților israelieni pe teritoriul libanez, dincolo de zona aflată sub ocupație — așa-numita Linie Galbenă.

Așa cum procedează și în Gaza, armata israeliană spune că unele dintre atacurile sale din Liban țin de operațiuni desfășurate împotriva a ceea ce descrie drept amenințări iminente. În multe cazuri, însă, nu este clar cât de iminente sunt aceste potențiale amenințări, sau dacă chiar există vreo amenințare. Hezbollah, care este considerată o organizație teroristă de țări precum Marea Britanie și Statele Unite, nu a desfășurat atacuri împotriva Israelului de când a intrat în vigoare armistițiul, ci a vizat trupele israeliene care activează pe teritoriul libanez.

„[Israelienii] își consolidează prezența [în Liban]. [De asemenea] au incendiat zone, au demolat case în timp ce continuă bombardamentele, în ciuda armistițiului”, a declarat oficialul de informații libanez. „Este clar că nu vor ca nimeni să nu se întoarcă la anul [în acele sate], sau chiar în anii următori. Nu este vorba doar despre Hezbollah. Este vorba despre împiedicarea oamenilor să se întoarcă.”

Oficialii israelieni au acceptată se retragă din Liban, atunci când va avea loc dezarmarea forțelor Hezbollah. Guvernul libanez nu poate îndeplini această condiție fără consimțământul grupării.

Observatorii spun că Hezbollah încă deține o forță militară semnificativă, în ciuda eșecurilor din războaiele recente. Ambele țări au purtat discuții directe care au rezultat într-un acord-cadru mediat de Statele Unite: Israelul se va retrage din așa-zisele „zone pilot”, unde vor fi desfășurați soldați ai armatei libaneze și se vor face verificări privind dezarmarea Hezbollah.

Hezbollah se opune acestor inițiative – pe care liderul grupării, Naim Qassem, le-a descris săptămâna trecută drept o „predare cu umilință” – și spune că orice discuție despre armele sale ar trebui ținută abia după o retragere completă a forțelor israeliene. Israelul, la rândul său, a susținut că armata națională libaneză nu a luat suficiente măsuri. Aceasta se opune utilizării forței împotriva Hezbollah, justificând că acest lucru ar duce la un conflict direct între libanezi.

Nu a avut loc niciun progres privind acest plan, și nu se preconizează nicio schimbare semnificativă înainte de alegerile israeliene, care urmează să se desfășoare la sfârșitul lunii octombrie.

„Pare să fi picat ideea de «zone pilot», până când nu se schimbă contextul”, mi-a spus un diplomat european familiarizat cu situația. „Se pare că ne îndreptăm spre o situație similară cu cea din Gaza. Prezența israelienilor se consolidează... și nu va dispărea prea curând, momentan.”

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.