Fără telefoane în clasă? Școlile din Europa testează detoxifierea digitală pentru copii

Odată cu începerea noului an școlar în Europa, mai multe școli de pe continent au introdus interdicții privind utilizarea telefoanelor mobile.

Aceste măsuri au fost adoptate pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de dependența copiilor de telefoane. Presa europeană relatează că unele țări, precum Franța, iau în considerare interzicerea rețelelor de socializare pentru persoanele sub 15 ani.

Însă rămâne de văzut dacă astfel de interdicții îi vor ajuta pe copii să se reconecteze cu lumea reală. Studiile arată că restricții similare introduse în școlile din Statele Unite au avut un impact redus asupra rezultatelor școlare și a capacității de concentrare a copiilor.

O altă mare provocare este faptul că mulți părinți sunt ei înșiși dependenți de telefoane, susțin publicațiile.

Avantajele și dezavantajele interzicerii telefoanelor mobile

Înaintea noului an școlar, Franța s-a grăbit să pună în aplicare o nouă interdicție privind telefoanele în licee, ca parte a efortului mai amplu al președintelui Emmanuel Macron de a-i determina pe copii să petreacă mai puțin timp în fața ecranelor, relatează cotidianul britanic The Guardian.

Macron a aprobat restricțiile privind telefoanele după ce o altă inițiativă a sa, o propunere de interzicere a rețelelor de socializare pentru copiii sub 15 ani, a fost considerată neconstituțională de către instanță.

Președintele spera ca interdicția să fie „moștenirea-cheie” a mandatului său, scrie The Guardian, adăugând că textul proiectului de lege este acum rescris astfel încât să poată fi adoptat înainte de plecarea lui Macron din funcție, în luna mai.

Însă cotidianul francez Le Figaro avertizează că adoptarea unei interdicții complete a rețelelor de socializare pentru copii înainte de sfârșitul mandatului lui Macron va fi dificilă, deoarece reglementarea rețelelor sociale trebuie armonizată cu normele UE, iar acest lucru necesită timp.

În Polonia, telefoanele sunt acum interzise în școlile primare, nu doar în timpul orelor, ci și în pauze. Totuși, unele școli au introdus interdicția cu mult înainte ca aceasta să devină obligatorie, afirmă site-ul Wysokie Obcasy, afiliat cotidianului Gazeta Wyborcza.

„Ceea ce se întâmpla în timpul pauzelor reprezenta o preocupare majoră pentru cadrele didactice. În loc să vorbească între ei, să petreacă timp împreună și să se joace, copiii stăteau unul lângă altul cu telefoanele lor și comunicau trimițând mesaje sau folosind alte aplicații de mesagerie”, explică Wiesława Dziklińska, directoarea școlii primare nr. 58 Tadeusz Gajcy din Varșovia, unde interdicția este în vigoare de cinci ani.

Dziklińska se îndoiește că interdicția rezolvă în cele din urmă problema dependenței de telefoane sau a hărțuirii online, însă o consideră un pas în direcția potrivită.

Publicația ungară HVG menționează studii realizate în Statele Unite și în Regatul Unit, care au arătat că interzicerea telefoanelor în școli nu a avut aproape niciun efect pozitiv asupra performanțelor școlare ale copiilor.

Un astfel de studiu, care a analizat date din 40.000 de școli din Statele Unite pe parcursul a șapte ani, a constatat că interdicțiile nu au avut un impact semnificativ asupra rezultatelor la teste, a ratelor de prezență, a capacității de concentrare sau a fenomenului de hărțuire online.

Totuși, autorii atrag atenția că ar putea exista efecte pe termen lung care încă nu pot fi observate, adaugă publicația.

Site-ul românesc HotNews evidențiază rolul părinților în dependența copiilor de telefoane, argumentând că și ei se comportă adesea ca niște copii când vine vorba de consumul de conținut online.

„Riscăm să rămânem cu impresia greșită că aceasta este o problemă a copiilor. În realitate, este o problemă a familiei”, afirmă site-ul.

Potrivit HotNews, TikTok are peste 9 milioane de utilizatori în România, inclusiv copii, părinți și bunici. Publicația o citează pe psihiatra Anna Lembke, de la Universitatea Stanford, care afirmă că, adesea, părinții care se plâng de timpul petrecut de copiii lor în fața ecranelor sunt „la fel de dependenți”.

Lembke susține că, deși lumea nu poate reveni la perioada dinaintea rețelelor de socializare, familiile ar trebui să discute despre faptul că aceste platforme pot crea dependență și despre mecanismele prin care acestea captează atenția utilizatorilor.

În Germania, un studiu recent realizat de compania de asigurări de sănătate Techniker Krankenkasse a arătat că jumătate dintre tinerii cu vârste între 12 și 17 ani susțin interzicerea rețelelor de socializare, relatează site-ul programului de știri ZDF Heute.

„Tinerii sunt deranjați în special de publicitatea excesivă (57%) și de știrile false (52%). Dar îi deranjează și timpul petrecut jucând jocuri video (36%), hărțuirea și insultele (35%), precum și videoclipurile nedorite, cum ar fi cele care înfățișează acte de violență (31%)”, se arată în articol.

Cum poate fi învinsă dependența de telefon

Potrivit cotidianului britanic The Independent, printre cele mai răspândite soluții pentru dependența de telefon se numără dispozitive precum Brick, care blochează accesul la telefon, sau aplicațiile de monitorizare, menite să îi ajute pe utilizatori să își limiteze timpul petrecut pe dispozitiv.

Însă Andrew Griffin, editorul de tehnologie al publicației, spune că „soluția nu este să te temi de dispozitivul tău, ci să observi exact cum te face să te simți” - cu alte cuvinte, să adopți o abordare bazată pe conștientizare (mindfulness).

El sugerează să fim atenți la tendința noastră „anxioasă și în mare parte lipsită de sens” de a verifica imediat notificările sau de a derula pe Instagram în căutarea unei „soluții rapide pentru plictiseală”, dar și la aspectele mai pozitive ale utilizării telefonului, cum ar fi păstrarea legăturii cu cei dragi.

„În fiecare zi purtăm cu noi dispozitive uimitor de puternice, care pot crea sau distruge orice moment. Depinde de noi să alegem ce facem cu ele, iar tot ce ar putea fi necesar este puțină atenție”, spune el.

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.