Iranul afirmă că este pregătit pentru ceea ce Statele Unite descriu drept „cea mai mare ofensivă financiară din istorie”

Iranul a declarat că este încrezător că poate contracara extinderea sancţiunilor americane, după ce Washingtonul a anunţat ceea ce a descris drept o „Zi Z economică” împotriva ţării, în încercarea de a o izola de economia mondială.

Ministrul iranian al Economiei, Ali Madanizadeh, a spus că Teheranul este „pe deplin pregătit” pentru sancțiuni, despre care a afirmat că vor duce la „o nouă înfrângere” pentru SUA.

Anunţând o serie de noi măsuri, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că orice ţară care menţine parteneriate financiare cu Iranul va fi izolată şi că băncile şi companiile care fac afaceri cu Iranul vor avea aceeaşi soartă dacă refuză să îşi întrerupă relaţiile cu țara.

Cele mai recente măsuri vin după schimbări de direcţie şi prelungiri ale termenelor-limită din partea Casei Albe, în eforturile sale de a pune capăt conflictului.

Bessent a descris noile măsuri ale Washingtonului drept „cea mai mare ofensivă financiară din istorie” împotriva Iranului, care ar „strânge laţul şi ar bloca orice potenţială sursă de venituri”.

China, Turcia şi Emiratele Arabe Unite se numără printre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Iranului. Săptămâna trecută, Emiratele Arabe Unite au anunţat că suspendă toate relaţiile comerciale şi tranzacţiile financiare cu Teheranul.

Însă, la câteva ore după anunţul făcut de SUA, Iranul a declarat că este încrezător că partenerii săi comerciali vor continua să facă afaceri cu țara.

Madanizadeh a declarat că nici China, nici Rusia nu au „acceptat” măsurile americane şi a anticipat că şi alte ţări se vor opune acestora.

„Guvernul este și a fost pregătit și are un plan pe doi ani pentru a gestiona aceste evenimente”, a declarat el pentru televiziunea de stat, adăugând că Teheranul „a așteptat aceste planuri de mult timp”.

„Avem și noi propriile instrumente și știm cum să jucăm acest joc”, a spus el.

Ministerul de Externe al Chinei a declarat că sancțiunile și tacticile de presiune nu ajută și că Beijingul va face tot ce este necesar pentru a proteja interesele Chinei.

Războiul a dus la creşterea preţurilor petrolului la nivel mondial. Ca răspuns la cea mai recentă ameninţare, Iranul a avertizat că va opri toate exporturile de petrol din regiune dacă războiul va continua.

Regimul iranian a emis, de asemenea, un nou avertisment către nave, cerându-le să nu treacă prin Strâmtoarea Ormuz fără autorizaţie, potrivit Reuters.

Aproximativ o cincime din petrolul şi gazele naturale ale lumii trec, în mod normal, prin această strâmtoare - o cale navigabilă îngustă aflată la sud de Iran. Însă traficul a fost practic blocat de la începutul conflictului, la sfârşitul lunii februarie, ceea ce a dus la creşterea preţurilor petrolului la nivel mondial.

În cadrul unei conferinţe de presă luni, în care a prezentat ceea ce a fost numită drept „Operation Economic Outcast”, Bessent a afirmat că SUA lansează un „asalt economic împotriva conexiunilor financiare ale Iranului la nivel global”.

„Iranul se confruntă acum cu o alegere foarte clară, având în față doar două căi: izolare globală completă...sau o cale de revenire la normalitate, cu oportunitatea de a se reintegra în economia globală”, a spus el.

Secretarul Trezoreriei a susținut că America „nu mai gestionează amenințarea iraniană, ci îi pune capăt”.

Bessent a declarat că Trezoreria a identificat reţelele, intermediarii şi canalele financiare folosite de Iran pentru a ocoli sancţiunile în desfăşurarea comerţului cu petrol.

Departamentul a anunţat că a emis decizii care vizează cinci sectoare: activele digitale, tehnologia, aurul, aviaţia şi transportul maritim. De asemenea, Trezoreria a impus sancţiuni asupra a aproape 60 de entităţi, persoane şi nave.

Într-un avertisment adresat guvernelor și entităților care asistă Iranul sau fac comerț cu acesta, el a spus că acestea nu pot „pretinde că nu văd că facilitează această activitate”.

El a refuzat să menționeze țări anume, însă a spus că Trump îi va suna pe liderii lumii „cu solicitări specifice de a înceta interacțiunile cu regimul”.

Deşi Bessent a afirmat că este important ca oamenii să aibă timp să înţeleagă noile sancţiuni, el a adăugat: „Ar trebui să ştie că ne vom mişca foarte repede şi că tratăm acest lucru cu seriozitate.”

David Oxley, economist-şef pentru climă şi mărfuri la Capital Economics, şi-a exprimat îndoiala cu privire la eficienţa anunţului privind sancţiunile.

„În condiţiile în care blocada navală americană reînnoită afectează deja exporturile de petrol ale Iranului, impactul direct al «Zilei Z economice» asupra veniturilor energetice ale ţării va fi mai degrabă modest”, a declarat el.

„Suspectăm că noul pachet de sancțiuni va avea doar un impact direct limitat asupra fluxurilor energetice ale Iranului pe termen scurt.”

El a spus că acest lucru se datorează parțial faptului că aproximativ 90% din petrolul Iranului merge către China, o țară „care nu a recunoscut sancțiunile SUA în trecut și este puțin probabil să se lase intimidată de această dată”.

Pe parcursul conflictului de până acum, amenințările anterioare au inclus declarația lui Trump din aprilie, potrivit căreia „o întreagă civilizație va muri în această noapte” dacă Iranul nu acceptă un acord pentru a pune capăt războiului și pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz.

În cele din urmă, SUA au renunțat la acea poziție după ce Pakistanul, în rol de mediator, a intervenit şi a a făcut apel la mai multă diplomaţie.

Impactul economic al războiului cu Iranul se face simțit în SUA și în întreaga lume. Scumpirea petrolului a alimentat îngrijorările privind costul vieții, prețurile benzinei și motorinei fiind mult mai ridicate decât erau în urmă cu un an.

În SUA, preţul benzinei a depăşit 4 dolari (aprox. 18 lei) pe galon, iar costul vieţii se numără printre principalele preocupări ale alegătorilor americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.

Luni, un baril de Brent, etalonul global pentru prețurile petrolului, costa 92 de dolari (aprox. 414 lei).

Săptămâna trecută, Bessent a anunțat că guvernul SUA va interveni pe piețele obligațiunilor și va răscumpăra mai multă datorie publică într-o încercare de a stimula cererea pentru obligațiuni și de a reduce costurile de împrumut.

Însă impactul anunțului a fost de scurtă durată, costurile împrumuturilor pe termen lung revenind în creștere o zi mai târziu.

Regimul iranian se confruntă deja cu sancțiuni economice dure din partea SUA.

Fostul președinte american Barack Obama și mai mulți aliați ai SUA au convenit în 2015 un acord cu Iranul, prin care mai multe sancţiuni au fost ridicate în schimbul limitării programului nuclear al ţării.

Totuși, Trump a retras SUA din acel acord în 2018, catalogându-l drept „defect din temelii”, și a reimpus toate sancțiunile americane împotriva Iranului.

În timpul mandatului lui Joe Biden ca președinte al SUA, au existat unele încercări de a reinstaura acordul din perioada Obama, însă acest lucru nu s-a concretizat.

În aprilie anul acesta, administrația Trump a lansat un val de sancțiuni împotriva băncilor și a companiilor străine care făceau afaceri cu Teheranul, după ce a devenit clar că operațiunile sale militare nu determinaseră regimul iranian să capituleze.

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.