Europa este vizată de o campanie de sabotaj tot mai intensă, iar Rusia este principalul suspect

În timp ce temperaturile de vară din Europa atingeau niveluri record, iar mulți politicieni intrau în vacanță, Rusia a rămas concentrată pe războiul său.

Pe lângă intensificarea atacurilor sale militare asupra Ucrainei luna trecută, care au devenit tot mai letale pentru civili, Rusia pare să fi amplificat și campania de sabotaj desfășurată în Europa.

De această dată, principalele ținte au fost obiective din sectorul militar și al apărării.

La o lună după ce drone încărcate cu explozibili au fost descoperite pe aeroportul din Leipzig, folosit de Ucraina pentru transportul de bunuri militare, ministrul german de Interne a declarat că „Rusia este responsabilă”.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, cere dovezi, ca întotdeauna, iar oficialii săi califică acuzația drept „absurdă”.

Însă dronele au reprezentat doar un început spectaculos. În august a urmat o serie de incendii suspecte la obiective din domeniul apărării, din Italia până în Estonia.

Unele dintre țările afectate au acuzat deja Rusia. Altele încă investighează, iar unele incendii ar putea fi, în cele din urmă, considerate a fi accidente - exact impresia pe care astfel de atacuri sunt concepute să o lase.

Ministrul polonez de Interne este categoric.

„Există foarte, foarte multe semnale că Rusia își schimbă strategia și își intensifică activitățile, inclusiv activitățile teroriste și de sabotaj”, a declarat Marcin Kierwiński, avertizând populația să fie vigilentă.

Campania din august în Europa

4 august, Germania: Este descoperită prima dronă la aeroportul din Leipzig.

10 august, Bulgaria: Un incendiu de proporții izbucnește la un depozit al companiei de apărare EMCO din Triavna. Într-un comunicat, compania a amintit de exploziile produse anterior la unitățile sale și investigate pentru posibile legături cu Rusia. „Eroarea umană este exclusă”, a transmis compania.

13 august, Italia: Un incendiu la fabrica KNDS Ammo Italy de lângă Roma declanșează o explozie de proporții.

Potrivit ziarului La Repubblica, procurorul local investighează posibilitatea unei intervenții externe. Public, biroul său a confirmat doar deschiderea unei anchete împotriva „unor persoane necunoscute” pentru neglijență.

15 august, Estonia: Fabrica Milrem Robotics din Tallinn, despre care Kyiv Post spune că furnizează drone Ucrainei, este cuprinsă de flăcări. Doi suspecți sunt arestați.

Premierul Estoniei Kristen Michal a declarat că anchetatorii tratează „cu seriozitate” posibilitatea unui sabotaj rusesc.

25 august, Slovacia: Poliția a anunțat că a dejucat o tentativă de incendiere care viza un producător ucrainean de drone și că a confiscat o „cantitate mare de substanță inflamabilă”. Compania a acuzat Rusia, iar poliția a reținut trei suspecți care, potrivit acesteia, „executau ordine”. Slovacia este un aliat apropiat al Rusiei în Europa.

30 august, Polonia: O țară vizată în mod intens de acte de sabotaj raportează alte două incendii.

Unul izbucnește în Lublin, la o companie care produce componente pentru elicoptere. Premierul Donald Tusk a declarat că „nu poate fi exclusă” incendierea intenționată.

Un atac asupra producătorului de drone WB Group este mai clar. Camerele de supraveghere au surprins un bărbat mascat aruncând dispozitive incendiare. Tusk a descris incidentul drept „o continuare a acțiunilor de escaladare ale Rusiei”.

Tiparul a continuat și în septembrie. Doi bulgari au fost arestați la München, în Germania, fiind suspectați că au aruncat dispozitive incendiare dintr-o mașină către compania din industria apărării Rhode & Schwartz.

Separat, poliția a anunțat că îl caută pe un extremist climatic suspectat că a comis în această săptămână acte de sabotaj împotriva unor stații de energie electrică din vestul Germaniei.

De ce acum?

Atacurile asupra obiectivelor militare și din domeniul apărării nu sunt o noutate, deși printre actele de sabotaj atribuite anterior Rusiei s-au numărat și ținte mai neobișnuite, precum un magazin Ikea și un magazin de vopsele din Polonia.

Noutatea acum este concentrarea acestor incidente.

„Intensitatea atacurilor asupra unor obiective militare pe care am observat-o în ultimele două săptămâni este ceva neobișnuit”, spune Daniela Richterova, de la Departamentul de Studii de Război (Department of War Studies) din cadrul King's College.

În opinia sa, creșterea numărului de astfel de incidente este legată de evoluțiile din invazia rusă în Ucraina.

„Practic, am văzut Ucraina ducând războiul pe teritoriul Rusiei și lovind adânc în interiorul țării...Ei [Moscova] sunt sub presiune, trebuie să facă ceva.”

Deși unele acte de sabotaj au scopul de a răspândi haos sau teamă, Richterova consideră că obiectivul actual al Kremlinului este „semnalarea coercitivă” (coercive signalling), adică exercitarea de presiuni asupra statelor pentru ca acestea să înceteze să acorde sprijin Kievului, prin creșterea mizei.

După un început lent, Germania este acum cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina.

Există însă și alte teorii.

Pentru unii, Rusia este mai puțin preocupată să „închidă robinetul” livrărilor către Ucraina și mai interesată să testeze vulnerabilitățile NATO.

„Rusia testează limitele a ceea ce este acceptabil și adună informații despre rezultatele acțiunilor sale. Verifică ce funcționează și ce este vulnerabil”, afirmă Keir Giles, de la think tank-ul Chatham House.

El vede campania de sabotaj ca o pregătire pentru „următoarea fază” a agresiunii ruse în Europa.

„Ei evaluează în ce măsură statul care este ținta atacului este cu adevărat dispus să facă ceva în această privință.”

Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), care monitorizează cazurile de sabotaj, indică o creștere a numărului acestor tipuri de incidente în 2024, când aliații Ucrainei au început să îi permită să folosească arme furnizate de Occident pentru a lovi ținte aflate mai adânc pe teritoriul Rusiei.

Anul 2024 a fost și anul complotului cu bombe ascunse în colete, când Rusia a fost acuzată că a trimis către Marea Britanie și Polonia pachete care conțineau explozibili lichizi.

Unul dintre ele a luat foc cu puțin timp înainte de a fi încărcat la bordul unui avion de marfă DHL. Se crede că acesta a fost un test înaintea unei operațiuni la o scară mult mai mare.

„A fost un semnal clar că sunt pregătiți să pună în pericol viața unui număr mare de oameni”, adaugă Giles.

A fost un pas atât de grav, încât Casa Albă a contactat Kremlinul pentru a-i spune să se oprească. Rusia testase limita și o descoperise.

Însă atacurile au continuat. Vineri, presa germană a citat un raport al poliției federale care menționează peste 165 de cazuri suspecte de sabotaj în întreaga țară în acest an, fără a preciza cine este responsabil.

Cine sunt presupușii sabotori?

Relatările din Germania sugerează că bărbații care au încărcat și lansat dronele pe aeroportul din Leipzig erau ruși, și se poate ca cel puțin unul dintre ei să fi venit în țară special pentru a îndeplini această misiune.

Acest lucru ar fi neobișnuit.

Marea majoritate a atacurilor de sabotaj din Europa sunt comise de intermediari ruși, descriși drept „sabotori la comandă” (gig economy saboteurs).

De obicei, aceștia sunt vorbitori de limbă rusă din foste state sovietice, recrutați online și motivați de bani, nu de convingeri politice.

Într-unul dintre cazurile documentate de BBC în Polonia, persoanele recrutate pentru sabotaj luptaseră anterior ca voluntari de partea Ucrainei.

Se consideră, în general, că persoanele care coordonează astfel de operațiuni rămân în Rusia și dirijează activitățile prin internet.

IISS i-a comparat pe acești intermediari cu dronele kamikaze: sunt ieftini, pot fi trimiși ușor în număr mare, dar sunt dispensabili.

Amatorii pot fi însă neglijenți sau imprudenți.

În cazul complotului cu bombe ascunse în colete, unul dintre bărbați nu a reușit să găsească punctul de preluare, iar întreaga operațiune a trebuit să fie abandonată.

Așadar, dacă Moscova a trimis într-adevăr profesioniști pentru lansarea dronelor de la Leipzig, acest lucru sugerează că dorea precizie și succes.

În realitate, însă, dispozitivele par să fi suferit defecțiuni.

NATO se confruntă cu o campanie de tip sovietic

Operațiunile de sabotaj ale Rusiei par desprinse din manualele Războiului Rece. Cercetările Danielei Richterova arată că pe listele sovietice de sabotaj apăreau ținte foarte asemănătoare, iar agenții sabotori erau folosiți într-un mod foarte similar.

Potrivit acesteia, ideea era ca, în timp de pace, să fie desfășurate atacuri mici, ușor de negat, iar în timp de război amploarea acestora să crească treptat.

„Cred că încă ne aflăm într-o zonă gri între aceste două situații, însă tipul de atacuri pe care l-am observat în ultimele săptămâni face ca această zonă să se micșoreze”, spune ea.

„Iar acest lucru, după părerea mea, crește riscul a ceea ce s-ar putea întâmpla mai departe.”

În timp ce NATO încearcă să găsească un răspuns la aceste incidente, încă nu este clar în ce moment atacurile individuale și limitate vor fi considerate o ofensivă rusă coordonată care necesită o reacție.

Poate că o amenințare și mai mare decât toate aceste acțiuni este riscul unei escaladări accidentale.

Ce s-ar fi întâmplat dacă acel colet ar fi explodat în aer și ar fi provocat prăbușirea avionului? Ce s-ar fi întâmplat dacă drona de la Leipzig ar fi doborât un avion?

„Cred că acest lucru ar putea duce la un atac serios”, spune Richterova. „Iar atunci NATO, în acest mediu de securitate tensionat, nu ar putea ignora acest lucru și ar trebui să reacționeze.”

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.