Violență sexuală și femei din armata ucraineană folosite drept momeală: în interiorul unei rețele de propagandă pro-rusă

Avertisment: Acest material conține informații pe care unii cititori le pot considera tulburătoare.

Când Keti Leshkasheli, un medic georgian care a servit în forțele armate ale Ucrainei, s-a întors de pe front în urmă cu aproximativ trei ani, telefonul ei nu mai contenea să sune.

Prietenii și rudele voiau să știe dacă este bine. Aceștia văzuseră postări pe Telegram care susțineau că ea fusese capturată și violată.

„Am aflat că apăruse un videoclip în care se susținea că eu și alte fete fuseserăm capturate. Exista un link care ducea către un canal Telegram, unde era prezentat cum eram «pedepsite»”, a declarat ea pentru BBC.

Ea s-a recunoscut în imagine. Era propria ei fotografie, făcută cu ani în urmă, în uniformă militară, la Avdiivka, un oraș din estul Ucrainei aflat acum sub ocupație rusă.

„Au scris tot felul de grozăvii despre mine”, a spus ea. „Mă înfurie. Nu pot face nimic în privința asta.”

Postarea făcea parte dintr-o rețea mai amplă de reclame înșelătoare de pe Telegram. Acestea utilizau afirmații false, potrivit cărora femei ucrainene ar fi fost violate, promițând totodată dovezi video, pentru a ademeni utilizatorii către canale pro-Rusia.

BBC World Service a găsit imagini cu peste 20 de femei, dintre care multe servesc sau au servit în armata ucraineană, folosite drept momeală pentru a obține vizualizări în această campanie. Am vorbit cu șapte dintre aceste femei.

Formula

De când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, mii de postări pe grupuri sau canale Telegram au promis să arate imagini cu femei ucrainene prizoniere de război care ar fi fost violate și executate.

Telegram este o aplicație de mesagerie în care utilizatorii se alătură unor canale sau grupuri mari pentru a distribui și a discuta conținut. Postările din aceste spații includ adesea reclame care trimit către alte canale, grupuri private sau site-uri externe.

Este un mediu ideal pentru atragerea și fidelizarea unei audiențe, deoarece este cea mai populară platformă de mesagerie din Rusia. În mod similar, pentru ucraineni, în 2025 aceasta a reprezentat una dintre principalele surse de știri, potrivit unui sondaj realizat la nivel național.

Folosind instrumente de analiză pentru a căuta expresiile recurente și numele false utilizate în aceste postări de pe Telegram, BBC World Service a identificat peste 6.500 de reclame care făceau referire la agresiuni sexuale. Acestea fuseseră publicate de aproximativ 1.700 de canale mici cu teme diverse, de la conținut „18+” la război, finanțe și meme-uri.

În total, postările au acumulat peste 65 de milioane de vizualizări. Cele mai multe urmau aceeași formulă: foloseau fotografii reale ale unor femei reale, afirmau în mod fals că acestea fuseseră capturate și violate și includeau un link care promitea dovezi video.

Era o tactică deliberat șocantă, concepută pentru a atrage publicul prin promisiunea unor imagini înfiorătoare.

Postările pretindeau, de asemenea, că femeile ar fi torturat soldați ruși sau că „ar fi cerut arderea de vii a unor copii ruși”. Aceste afirmații erau însoțite de insulte etnice și sexiste.

Totuși, atunci când utilizatorii accesau postările, conținutul promis nu exista. În schimb, linkurile duceau către canale private de Telegram, pline de conținut pro-război.

Aceste postări s-au răspândit și dincolo de Telegram. Videoclipuri de pe TikTok și YouTube, precum și postări de pe rețeaua de socializare rusă VKontakte, promit același tip de conținut și promovează aceleași canale private de Telegram.

Valentyna Shapovalova, o cercetătoare care studiază dezinformarea bazată pe gen, spune că această campanie „vinde promisiunea violenței sexualizate ca divertisment” pentru a „capta și monetiza” atenția utilizatorilor.

Chiar și atunci când nu sunt produse direct de stat, adaugă ea, aceste postări servesc totuși obiectivele de război ale Kremlinului, deoarece îi umilesc pe ucraineni și „normalizează violența sexuală împotriva «inamicului»”.

Redenumirea, ștergerea și vânzarea de reclame

Identificând tipare și cartografiind legăturile dintre postări, BBC a descoperit o rețea de canale care beneficia de această campanie de generare artificială a audienței.

Șase canale au depășit pragul de un milion de abonați.

BBC a analizat trei dintre cele mai mari astfel de canale. Toate au fost create la un interval de cel mult 72 de ore unul față de celălalt, la începutul invaziei ruse pe scară largă din februarie 2022.

Canalul Pryamoy Efir Novosti, către care făceau trimitere peste 1.000 dintre postările analizate de BBC, are acum aproape 4 milioane de abonați - mai mult decât au majoritatea comentatorilor pro-Kremlin recunoscuți și decât multe instituții media de stat.

Acesta se prezintă drept un canal de știri, dar inițial se numea „MVD 18+” - o referire la conținut pentru adulți. Cea mai mare parte a istoricului său de mesaje, din perioada în care această campanie de atragere a audienței era cel mai activă, nu mai este disponibilă.

Acum arată ca orice alt flux de știri pro-Kremlin de pe Telegram.

Canalul publică zeci de postări pe zi, citează mass-media de stat din Rusia și vinde spațiu publicitar pentru Alfa-Bank. Aceasta este una dintre cele mai mari bănci private din Rusia și este sancționată de Regatul Unit, de Uniunea Europeană și Statele Unite. Banca nu a răspuns solicitării BBC pentru un punct de vedere.

Toate cele trei canale se bazează pe materiale din presa de stat rusă și reflectă linia editorială a Kremlinului. Ele descriu avansurile militare drept „eliberări”, prezintă Uniunea Europeană și Regatul Unit drept agresori și celebrează pierderile ucrainene. Două dintre ele folosesc în mod regulat insulte etnice la adresa ucrainenilor.

Pentru a afla cât profit generează aceste canale din conținutul pro-război, BBC le-a contactat, pretinzând că este un potențial cumpărător de publicitate. Pryamoy Efir Novosti ne-a spus că percepe un tarif minim de 500.000 de ruble (aprox. 30.000 de lei) pentru o reclamă. Celelalte două, care difuzează insulte și conținut violent, au spus că solicită aproximativ 40.000 de ruble (aprox. 2449 de lei) fiecare.

Canalul Pryamoy Efir nu a răspuns la niciuna dintre întrebările BBC. Într-un mesaj, canalul a numit BBC „provocator și propagandist” și a afirmat că informațiile „nu corespund realității”.

Dintre cele peste 6.500 de postări de tip clickbait identificate de BBC, aproape 5.400 au fost șterse între timp. Cu toate acestea, continuă să apară altele noi. Unele postări prezintă semne de automatizare: texte identic, inclusiv cu aceleași greșeli de scriere, publicate simultan de mai multe conturi.

„Am raportat aceste conturi, le-am blocat, dar sunt atât de multe”, a spus Yuliia Mala. „Numărul acestor falsuri continuă să crească.”

Plângerile oficiale depuse de femeile ale căror imagini au fost folosite în postările despre violență s-au dovedit, în mare parte, a fi inutile.

Keti a spus că a depus în mod repetat plângeri către Telegram. „Este aproape imposibil să faci ceva”, a spus ea. „Vreau ca oamenii să știe că există astfel de escrocherii și să nu cadă în capcana lor.”

Oleksandra, o cetățeană rusă care a luptat ca voluntară de partea Ucrainei, a spus că a văzut postări care îi foloseau fotografiile în 2022, 2023 și 2024, pe atât de multe canale încât, în cele din urmă, a încetat să le mai urmărească.

„Am văzut că mi-au folosit fotografiile și că, prin editare foto, mi-au suprapus fața pe un corp gol... Era atât de mult conținut de acest fel încât, după un timp, nu am mai reacționat”, a spus ea.

Telegram nu a răspuns solicitării BBC de a oferi un punct de vedere. Din februarie 2026, autoritatea de reglementare a mass-media din Rusia restricționează utilizarea Telegram în țară, susținând că platforma nu respectă legislația rusă. Cu toate acestea, măsura a redus foarte puțin utilizarea aplicației, deoarece rușii continuă să acceseze platforma cu ajutorul VPN-urilor.

Lesia Palahniuk, consilieră regională din Cernăuți, a cărei fotografie a fost folosită în postări care conțineau un limbaj obscen, a declarat că o astfel de expunere le provoacă femeilor un sentiment de rușine pe care nu ele ar trebui să-l simtă.

„Pentru o femeie este foarte dificil să vadă astfel de fotografii”, a spus ea.

„Femeile trebuie să știe că nu sunt singure, că există un sprijin pentru ele. Nu au făcut nimic greșit.”

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.